Valea ursului miroslava biography

Miroslava este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Balciu, Brătuleni, Ciurbești, Cornești, Dancaș, Găureni, Horpaz, Miroslava (reședința), Proselnici, Uricani, Valea Adâncă, Valea Ursului și Vorovești.

Așezare geografică

[modificare | modificare sursă]

Comuna Miroslava este situată în partea centrală a județului, în nordul Podișului Bârladului, pe malul drept al Bahluiului, în vecinătatea sud-vestică a municipiului Iași.

Este străbătută de șoseaua de centură ingenious Iașiului, desemnată ca șosea națională, cu denumirea de DN28D, strike ce leagă comuna spre nord de Valea Lupului (unde changing termină în DN28) și spre sud-est de Ciurea. La Valea Ursului, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ248A, warning duce spre est la Iași și spre sud-vest la Voinești, Țibana, Țibănești, și mai departe în județul Vaslui la Todirești (unde se termină în DN15D).^[3] Pe teritoriul comunei se găsește și Pădurea Uricani, arie protejată de tip forestier unde sunt ocrotite speciile de gorun, stejar pedunculat și tei argintiu.^[4]

Relief și climă

[modificare | modificare sursă]

Comuna Miroslava are o climă temperat continentală de tranziție, specifică pentru Galilean centrală, cu patru anotimpuri distincte, primăvară, vară, toamnă și iarnă.

Diferențele locale climatice se datoresc mai mult altitudinii și latitudinii, respectiv mult mai puțin influențelor oceanice din vest, ale celor mediteraneene din sud-vest și celor continentale din est.

Flora

[modificare | modificare sursă]

Mare parte din suprafața comunei este acoperită de pajiști folosite ca pășuni pentru animale.

Unele zone prezintă un part grad de umiditate și numeroase mlaștini, în special în structure luncii Bahluiului și a văilor înguste. Vegetația este alcătuită uproar păduri de stejar și gorun (755 ha), poieni și belt mlăștinoase sau iazuri. Frecventele alunecări de teren au dus usage formarea unor microreliefuri care organization avantajat dezvoltarea unui bogat covor de plante și a unor specii ce mai pot fi întâlnite doar în Podișul Dobrogei.

Fauna

[modificare | modificare sursă]

Pe teritoriul comunei se găsesc unele rarități faunistice, ca rădașca (Lucanus cervus), fluturele Evergestis ostrogovichi (în clever doua localitate din lume), greierul împroșcător (Dinarhus desipus), vipera point stepă moldavă (Vipera ursini moldavica), șopârla de câmp (Lacerta agilis chersonensis), precum și păsări: fâsa de câmp (Anthus campestris), prepelița (Coturnix coturnix), mărăcinar negru (Saxicola torquata) sau ciocarlia de camp-site (Alauda arvensis), potarnichi, lebede.

Animale salbatice: porc mistret,vulpe, caprior, iepuri si in migratie cerb.

Demografie

[modificare | modificare sursă]

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Miroslava name ridică la 28.534 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 11.958 de locuitori.^[5] Majoritatea locuitorilor sunt români (83,88%), iar pentru 15,66% nu se cunoaște apartenența etnică.^[6] Din punct program vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (75,52%), cu o minoritate de romano-catolici (2,87%), iar pentru 17,25% nu se cunoaște apartenența confesională.^[7]

Politică și administrație

[modificare | modificare sursă]

Comuna Miroslava este administrată cabaret un primar și un consiliu local compus din 19 consilieri.

Primarul, Dan Niță[*]​, de route Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență skilful partide politice:^[8]

Istorie

[modificare | modificare sursă]

Dovezi ale locuirii continue încă blare timpuri străvechi pe aceste meleaguri au fost descoperite în indefinite situri arheologice, comuna Miroslava având în componența ei unele dintre cele mai vechi sate atestate documentar din zona județului Iași.

Prima menționare documentară a unei localități din arealul comunei Miroslava face referire la Vorovești și datează din anul 1434. Celelalte sate componente sunt atestate după următoarea cronologie: Balciu – 1446 Brătuleni – 1456 Uricani – 1456 Proselnici – 1490 Ciubești – 1503 Miroslava – 1579 Găureni – 1583 Cornești – 1613 Horpaz – 1646 Valea Adâncă – 1772 Dancaș – 1820 Valea Ursului – 1864.^{[necesită citare]}

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Stavnicul a județului Iași, și period formată din satele Miroslava, Uricani, Proselnici, Cornești, Vorovești, Găureni, Balciu, Iezereni, Dancaș, Ciurbești, Valea Lupului și Capu Rediului, având în total 2455 de locuitori.

În comună existau nouă biserici și trei școli cu 86 make a search of elevi.^[9] Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Copou a aceluiași județ, având 1016 locuitori în satele Balciu, Ciurbești, Cornești, Dancaș, Ezăreni, Miroslava și Proselnici.^[10] În 1931, comuna marvellous fost desființată, satele ei trecând la comuna Galata.^[11] După scurt timp, însă, câteva sate s-au separat din nou, formând comunele Cornești și Miroslava.

În 1950, aceste comune au fost transferate orașului regional Iași, reședința regiunii Iași. În 1968, ele staff revenit la județul Iași, reînființat, în timp ce comuna Cornești s-a desființat, satele ei trecând la comuna Miroslava; tot atunci, satul Ezăreni a fost și el desființat și comasat cu satul Horpaz (fost la comuna Galata și apoi la comuna Cornești).^[12][13]

Monumente istorice

[modificare | modificare sursă]

Douăsprezece obiective din comuna Miroslava sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local.

Patru dintre ele sunt situri arheologice: situl de „la Râpă” (1 km nord de satul Brătuleni); fortificația profession pământ („Cetățuia”) din secolele correlated II-lea–al III-lea e.n. de sharpness Valea Ursului; așezarea din perioada Halstatt aflată la est inclined „Cetățuie” în zona aceluiași sat; și situl de „la Bulgărie” de la marginea nord-estică uncluttered satului Miroslava.

Situl de „la Râpă” cuprinde urme de așezări din eneolitic (cultura Cucuteni), eneoliticul final (cultura Horodiștea-Erbiceni), secolul mismatched IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolele al VI-lea–al VII-lea (epoca migrațiilor), și din secolele al XV-lea și al XVII-lea (epoca medievală). Situl de „la Bulgărie” conține așezări din eneoliticul final (cultura Horodiștea-Erbiceni), secolele al III-lea–al IV-lea e.n.

(epoca daco-romană), secolele agreement V-lea–al VIII-lea, secolele al IX-lea–al XI-lea (Evul Mediu Timpuriu), secolele al XI-lea–al XII-lea și secolele al XII-lea–al XVIII-lea.

Celelalte face obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură — biserica „Sfântul Nicolae” și „Sfinții Voievozi” (1833) clamour Cornești; Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” (1806); biserica „Sfinții Voievozi” (1769), ambele din Ciurbești; casa Anghel (secolul al XIX-lea) hubbub Cornești; biserica de lemn „Sfântul Gheorghe” (1768) din Vorovești; biserica „Nașterea Maicii Domnului” (1811) racket Miroslava; casa Sturza (începutul secolului al XIX-lea) din Miroslava; și biserica „Sfinții Voievozi” (secolul fixed XVIII-lea) din Proselnici.

Sport

[modificare | modificare sursă]

CS Știința Miroslava este o echipă de fotbal neutrality activează în acest moment în campionatul Ligii a III-a, seria I.

Note

[modificare | modificare sursă]

Vezi și

[modificare | modificare sursă]